Efectul de țigară asupra scăderii în greutate


Monitorizarea pe termen lung Sevrajul nicotinic apare în momentul în care individul stopează brusc fumatul după ce a fost fumător o perioadă mai lungă de timp.

Sevrajul nicotinic poate să apară de asemenea în momentul în care se reduce numărul de țigări fumate zilnic. Sevrajul la nicotină determină anxietateiritabilitate, dureri de cap, creșterea exagerată a poftei de mâncare și o dorință nestăpânită de procurare a tutunului sau a altor surse de nicotină.

Aceste simptome ating vârful la de ore după ultima țigară fumată și se remit treptat în timp. Pe plan mondial, acestui viciu îi sunt imputate milioane de decese.

efectul de țigară asupra scăderii în greutate 15 zile subțire

Fumatul este recunoscut ca factor de risc pentru principalele grupe de boli responsabile de mortalitatea pe glob și anume cancerul nu numai cel pulmonar ci și faringian, esofagian, al vezicii urinare, pancreatic, gastric, renalafecțiunile cardio-vasculare infarctul miocardic acut și accidentele vasculare cerebrale.

Indivizii expuși în mod pasiv la fum de țigară au de asemenea un risc mult mai mare de cancer pulmonar decât persoanele neexpuse.

efectul de țigară asupra scăderii în greutate cum să îndepărtați rapid grăsimea toracică

Copiii fumătorilor sunt cei mai afectați, suferind de numeroase boli respiratorii cauzate de fumatul pasiv precum și de astm bronșic și infecții respiratorii și otice care apar mai frecvent decât la copiii neexpuși la fum de țigară.

Inhalarea fumului potențează de asemenea secreția de Imunoglobuline E specifice, ceea ce constituie un teren potențial teren atopic pentru dezvoltarea alergiilor ulterioare și astmului bronșic.

Efectele fumatului

Psihologia fumătorului Fumatul este în general un obicei care se instalează pe baza unui proces de imitație, care este precedat sau nu de o inițiere efectuată de către o persoană fumătoare fiind asociat în general cu profesiile stresante. Un studiu realizat de către psihologul Luban- Plozza arată faptul că o mare efectul de țigară asupra scăderii în greutate dintre fumători prezintă trăsături obsesiv-compulsive și un nivel mai ridicat de anxietate față de media populației.

efectul de țigară asupra scăderii în greutate pierderea în greutate atacuri de panică

Depresia este de asemenea mai prezentă la fumători, dar nu în procent atât de ridicat ca anxietatea. Aceștia vor căuta prin urmare un mijloc de reducere al anxietății și astfel apelează la fumat.

Account Options

Alte evenimente care îl determină pe individ să apeleze la fumatul cronic sunt oboseala acumulată în cursul suprasolicitărilor profesionale sau familiale, evenimentele cu caracter conflictual, aversiv sau pierderea unui membru al familiei.

Acestea sunt cauzele psihologice ale recurgerii la fumat, fumatul fiind prin urmare un mijloc de diminuare a tensiunii intrapsihice. Individul devine apoi dependent de senzația de relaxare pe care o procură datorită nicotinei dar și de reflexul condiționat de a fuma ceea ce duce la rezistența la oprirea fumatului. Deși aproape toți fumătorii recunosc legitimitatea abandonării acestui obicei, marea majoritatea chiar încercând să renunțe o dată sau de mai multe ori, punerea în practică a renunțării și menținerea statusului de nefumător sunt extrem de dificil de realizat.

Depresia post-renunțare la fumat S-a stabilit că depresivii apelează la efectul de țigară asupra scăderii în greutate găsind în acest obicei o metodă de a lupta cu sentimentele negative. Însă, odată cu renunțarea la fumat, depresia revine, intervalul revenirii situându-se între 2 zile și 6 săptămâni după ultima țigară fumată.

În unele cazuri, depresia post-renunțare, care face parte din simptomele de sevraj, poate fi ameliorată cu substitute de nicotină sau cu antidepresive.

Factorii predictori pentru dezvoltarea de episoade depresive post-renunțare la fumat sunt: episoade de depresie majoră în antecedente și amplitudinea crescută a simptomelor de sevraj experimentate de către pacient.

Influenţa fumatului în sarcină asupra greutăţii fetale – studiu retrospectiv

Creșterea în greutate Apariția kilogramelor în plus după renunțarea la fumat este un motiv pentru care mulți dintre foștii fumători revin la acest obicei. Majoritatea fumătorilor cronici se tem că dacă vor renunța la fumat vor câștiga în efectul de țigară asupra scăderii în greutate. De aceea se recomandă tratament cu bupropion adăugat la terapia cu substituenți de nicotină și vareniclină, precum și exercițiu fizic regulat.

Creșterea în greutate și depresia sunt principalele cauze de recidivă.

Psihologia fumătorului

Fiziopatologia dependenței Nicotina își exercită acțiunea neurofiziologică asupra centrului recompensei din creier. Acest complex neuroanatomic denumit sistemul dopaminergic mezolimbic se întinde de la aria ventrală a tegmentului mezencefalic către baza creierului.

Nucleul accumbens, o zonă foarte bogată în neuroni dopaminergici este intersecția de întâlnire a tuturor comportamentelor adictive. Descărcarea de dopamină de la acest nivel determină creșterea plăcerii și întărește comportamentele asociate acesteia precum uzul de nicotină, alcool sau droguri, în vederea reînnoirii experienței plăcute anterioare. Nicotina favorizează eliberarea de corticosteroizi și endorfine care acționează la nivelul diferiților receptori din sistemul nervos central.

Prin urmare uzul de nicotină determină pe termen scurt procesarea mult mai rapidă a informațiilor și reducerea nivelului de oboseală. În cazul dependenților, nicotina are o acțiune sedativă, reducând gradul de anxietate și inducând euforie. Efectele nicotinei sunt strâns legate de concentrația absolută a acesteia în sânge și de concentrația drogului la nivel de receptor. Nicotina stimulează și axul hipotalamo-hipofizar și stimulează astfel sistemul endocrin.

Influence of smoking in pregnancy on fetal weight – retrospective study

Este necesară creșterea continuă și graduală a dozelor de nicotină pentru menținerea efectelor stimulatorii. Unii experți consideră că nicotina este o substanță mai adictivă chiar decât alcoolul, cocaina și heroina. Un adolescent care fumează aproximativ 4 țigări pe zi are un risc foarte ridicat de a deveni dependent de nicotină pe viață. Nicotina de asemenea alterează biodisponibilitatea dopaminei și serotoninei și determină o creștere accentuată a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale.

Acționează asupra mecanismelor de recompensă din creier atât direct prin interferența cu căile dopaminergice cât și indirect prin activitatea de opioid endogen. Dependența de nicotină se instalează datorită efectului de stimulare inițial pe care îl are nicotina asupra fumătorului precum și datorită simptomelor de sevraj care apar în următoarele ore de la ultima țigară. Asocierea dependenței cu depresia, insomnia și stress-ul posttraumatic Asocierea dintre depresie și fumat este bine stabilită întrucât indivizii cu un istoric de depresie majoră fumează de două ori mai mult decât cei care nu au episoade depresive în antecedente.

Dr Cezar: Interviu BZI: Tutunul, Alcoolul și celelalte vicii

Un istoric de depresie majoră este asociat cu scăderea capacității individului de a renunța la fumat și cu o rată crescută de recădere după ce efectul de țigară asupra scăderii în greutate a reușit să se lase de fumat pentru o perioadă.

Motivul pentru care persoana depresivă se apucă de fumat este încercarea de a scădea amplitudinea sentimentelor negative.

  • Fumatul slăbește? Mituri despre țigarete, demontate de medic
  • Influenţa fumatului în sarcină asupra greutăţii fetale – studiu retrospectiv

După o încercare de a se lăsa de fumat, individul depresiv suferă în general simptome de sevraj mult mai accentuate decât un fumător nedepresiv. Asocierea cu insomnia este de asemenea frecventă însă nu insomnia îl împinge pe individ să apeleze la fumat, ci fumatul însuși este o cauză de insomnie.

Nicotina afectează somnul reducând timpul total de somn datorită faptului că interferează cu fenomenul de inițiere al somnului și fragmentează ciclurile de somn.